Protestul studentesc de pe Google

Filed under: Fără categorie

EDITORIAL/ Protestul studentesc de pe Google
(CUZANET, Iasi, 24 mai) Istoria a dovedit in timp ca studentii au putere decizionala. Marea greva a studentilor americani din 1962, sau chiar protestul studentesc din marile centre universitare din Timisoara, Bucuresti, Iasi si Targu Mures din 1956 sunt dovezi graitoare ale puterii pe care o exercita masa compacta de tineri. Ultimul mare protest din  Romnia avea loc in 1995 cand peste 100.000 de studenti au iesit in strada. De atunci, o sumbra tacere s-a asternut pe capetele viitorilor intelectuali, desi astazi avem de 10 ori mai multi tineri care frecventeaza cursurile unei facultati.
Viitorul luminos al studentului roman a fost schimbat odata cu deciziile de criza luate de catre guvern. “Pe 19 mai va fi cel mai mare protest de dupa 89 incoace”. Asa incepeau anunturile postate pe bloguri, situri sau chiar canale de stiri.
O simpla cautare Google cu sintagma “protest studentesc iasi 19 mai” ne afiseaza mai bine de 42.000 de rezultate. Cam atat de mult a fost mediatizat marele protest organizat de UNSR  la Iasi. Zeci de mesaje de incurajare au circulat pe messenger, facebook si twitter. In ziua cea mare – “fssss!!”. Studentii au fost trimisi acasa cu toate bannerele, pancartele si fluierele pe la 11 dimineata. In fata la Prefectura, doar cei care nu au reusit sa afle in timp util de marea razgandire a UNSR au mimat un protest. Misterioasa intrunire a sefilor UNSR exact cu o seara inainte de marele eveniment denota ori o proasta organizare in cadrul institutiei, ori o razgandire de ultim moment dictata de interese ascunse. Cum nu putem banui uniunea nationala de niciunul dintre aceste lucruri, nu ne ramane deca sa credem ceea ce ni se ofera, adica informatii vagi din gura unui purtator de cuvant mester in erijare care promite negocieri cu guvernul de ultim moment.
Un lucru este cert. Daca reforma economica sigur a esuat, reforma protestelor studentesti nu sta deloc mai bine. Nu ne ramane decat sa asteptam cu sufletul la gura ca deciziile guvernului sa devina realitate. Atunci poate numarul pitipoancelor va scadea, studentii de bani gata vor fi nevoiti sa isi vanda masinile de lux, terasele de fite vor da faliment, iar studentul obisnuit, care primeste bani de la parinti va pleca la munca in Spania sau Italia, daca va mai avea ce culege. / Cristina Botezatu

Reforma economica din invatamant

Filed under: Fără categorie

EDITORIAL / Reforma economica din invatamant

(CUZANET, Iasi, 17 martie) – Reforma invatamantului e grea ca un bulgare ce se roteste de 20 de ani, marindu-si diametrul in acelasi ritm in care diversi ministri s-au perindat pe la conducerea tarii promitand marea cu sarea. Am trecut de-a lungul timpului prin greva de o luna de zile din 2000, prin scandalul manualelor alternative, printr-o lege conform careia profesorii trebuiau sa primeasca inca 50% la salariu. Asa-zisele reforme s-au limitat la o serie de masuri mai mult sau mai putin inspirate al caror efect se va vedea undeva in timp, cand “cobaii” vor deveni vlastare puternice cu loc de munca si drept de vot. Actualul ministru al educatiei, Daniel Funeriu, scolit in strainatate si cu o imagine inca necompromisa de vreun dosar DNA, vine in fata poporului cu un nou set de schimbari radicale in sistemul de invatamant. Bacalaureatul a inceput deja, ba mai mult jumatate dintre elevii care au sustinut examenul sunt “experimentati”. In ce, nimeni nu stie deocamdata.

Acesta a fost doar “aperitivul” pentru ca zilele trecute ministrul Funeriu a anuntat reforma de proportii. Parintii privesc cu scepticism, profesorii cu groaza painii zilei de maine, elevii isi asteapta “sentinta”. Mai putine ore, programa “aerisita”, liceu cu trei ani si examen de admitere separat. Cu asta a inceput noul ministru exact pe modelul premierului Boc, a carui reforma inca mai starneste transpiratii pe sira spinarii pensionarilor. Acestea sunt reformele formelor fara fond. Ne grabim sa schimbam, insa fundamentele si motivatia deciziilor este aleatorie si la puterea de interpretare a oricui. In tara in care “totul e prost” nu ne ofera nimeni garantia ca schimbarea va fi intr-un sens bun. Scoala romaneasca a fost “reformata” prin purificare, comprimare si eliberarea din functii a multor profesori pe motiv ca nu mai au ore.

Cert este ca reforma educatiei nu s-a nascut din motive de eficientizare a sistemului de invatamant sau din motive de maximizare a calitatii actului educational. Aceasta reforma este o consecinta cu valente pur economice, nascuta din acuta nevoie de a reduce costurile aparatului administrativ. Care este eficienta economica si calitativa, vom putea vedea doar peste cativa ani. / Cristina Botezatu

Reforma protestelor sau realitatea celor -25%

Filed under: editoriale

(CUZANET, Iasi, 15 mai) Pe vremea cand nu eram inca in criza si profesorii ieseau in strada pentru a cere marirea salariului cu 50%, forma protestului era una cat se poate de pasnica. Maximum 200 de profesori se adunau ca la sfatul batranilor cu cateva steaguri aratand sindicatul din care faceau parte si cateva pancarte nevinovate. Reporterii surprindeau atunci frumusetea protestului. La intrebarea “de ce ati venit a protestati?” oamenii raspundeau cu un zambet aproape prostesc “O ducem rau, vrem marirea salariilor”. Dar cum criza a lovit puternic toate statele europei noi nu aveam sa ramanem indiferenti.

Astfel, in loc de o reforma a economiei, care ne-ar fi putut scoate din prapastia lipsei de bani, am reusit sa realizam cu success reforma protestului. Acum profesorii care erau odata zambtori si extrem de disciplinati la protest s-au dezlantuit apocalptic in fata institutiilor publice din marile orase ale Romaniei. Zambetul sagalnic s-a transformat in huiduieli la adresa guvernarii transmise in eter cu o intensitate a decibelilor care e cat pe ce sa sparga geamurile prefecturilor. Pensionarii, care se plangeau pana mai ieri ca expunerea indelungata la soare le face rau si apelau la mila publica pentru un pahar cu apa au fost in aceasta saptamana mai vanjosi ca niciodata rupand lanturile umane facute de jandarmi si daramand schelele metalice cu care erau ingraditi.

Mamele, care pana mai ieri stateau acasa avand grija de ingerasii lor au iesit cu scutecele in  strada la protest cerand guvernului sa plateasca mancar strictul necesar de care are nevoie un copil in primii ani de viata. V-ati intrebat vre-odata de ce o pereche de pantofi pentru un copil de doi sau trei ani costa mai scump decat o pereche de pantofi de dama de buna calitate? Se pare ca oamenii de afaceri din domeniu au speculat nevoia, atentia si dorinta parintilor de a oferi tot ce e mai bun copiilor lor. Acum ca guvernul va oferi mai putini bani pentru indemnizatia de crestere a copilului vor renunta si firmele la scorurile gigant pentru produse destinate copiilor? Poate vom vedea in curand copii second hand, cu 25% mai scunzi, cu 25% mai mici la pantofi sau chiar cu 25% mai prosti./ Cristina Botezatu